Aproximativ 46,1% dintre români sunt de acord cu afirmația ‘războiul declanșat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauză a crizei energetice din Europa’, față de 51,5% în noiembrie 2022, arată ultimul Barometru al Securității Energetice realizat de INSCOP Research.
Potrivit aceluiași studiu, 46,2% își exprimă dezacordul, comparativ cu 45,7% în urmă cu trei ani, iar 7,7% dintre respondenți nu știu sau nu răspund.


‘Războiul și criza energetică, aceste teme au fost puternic legate. Întrebarea pe care am adresat-o: ‘Vă rog să vă exprimați acordul sau dezacordul cu privire la următoarele afirmații: războiul declanșat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauza a crizei energetice din Europa.’ Acordul 46%, dezacordul 46% – pare că avem două grupuri, două triburi egal distribuite din acest punct de vedere, comparativ cu datele din noiembrie 2022. Sunt de acord cu afirmația dată mai ales votanții USR, femeile, persoanele peste 60 de ani. Își exprimă dezacordul, în special votanții AUR, bărbații, persoanele cu educație primară, cei cu vârsta între 30 și 59 de ani’, a afirmat Remus Ioan Ștefureac, director general INSCOP Research, la prezentarea ediției a cincea a Barometrului Securității Energetice.
El a subliniat că percepția asupra cauzelor crizei energetice s-a diversificat, iar războiul din Ucraina, deși rămâne principala explicație, ‘nu mai este dominant, semn că opinia publică românească internalizează și alte cauze structural precum politicile europene sau disfuncționalități ale pieței interne.’
‘Gazele din Marea Neagră sunt percepute ca simbol al independenței energetice, dar o parte a populației, chiar dacă minoritară, este sceptică cu privire la destinația resurselor de gaz. Proiectul Neptun Deep generează optimism, românii cred în efectele economice și de securitate, însă percepția pozitivă este mai degrabă strategică (locuri de muncă, venituri, investiții), nu una imediat personală (facturi mai mici). Crește acceptarea solidarității energetice europene, semn al unei maturizări geopolitice: românii sunt tot mai dispuși să sprijine mecanismele comune de criză, cu condiția reciprocității și a unei gestiuni percepute ca echitabile. De asemenea, atitudinile față de sprijinirea Republicii Moldova și Ucrainei în domeniul energiei reflectă o combinație de raționalitate economică și empatie strategică, consolidând imaginea României ca actor regional responsabil, dar cu o societate care cere ca ajutorul să nu afecteze interesele interne’, susține Remus Ioan Ștefureac.
În ceea ce privește resursele de gaz din Marea Neagră, 63,2% dintre cei intervievați cred că ‘prin exploatarea resurselor de gaz natural din Marea Neagră, România nu va mai fi dependentă de importurile din Rusia’, față de 66,9% în mai 2022, iar 28,9% că ‘gazul care va fi extras din Marea Neagra va fi vândut în Occident, nu va rămâne în România’, față de 26,7% în mai 2022. Ponderea non-răspunsurilor este de 8%, arată datele sondajului.


Conform cercetării, sunt de acord cu afirmația ‘prin exploatarea resurselor de gaz natural din Marea Neagră, România nu va mai fi dependentă de importurile din Rusia’ mai ales: votanții PNL și PSD, persoanele peste 60 de ani, angajații la stat. Își exprimă acordul cu afirmația ‘gazul care va fi extras din Marea Neagră va fi vândut în Occident, nu va rămâne în România’ în special votanții AUR, locuitorii din București, cei cu studii superioare, angajații la privat.
Studiul mai arată că 18,2% dintre români cred că exploatarea gazelor din Marea Neagră prin Neptun Deep va aduce beneficii economice României în foarte mare măsură, 33,6% în destul de mare măsură, 15,3% în destul de mică măsură, iar 25,3% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 7,5%, susțin autorii cercetării.


‘Cred că exploatarea gazelor din Marea Neagră prin Neptun Deep va aduce beneficii economice României în foarte mare și destul de mare măsură mai ales: votanții PSD, PNL și USR, femeile, persoanele peste 60 de ani, cele cu educație superioară, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din București, angajații la stat. Sunt de părere că exploatarea gazelor offshore va aduce beneficii economice României în mică/foarte mică măsură sau deloc mai ales votanții AUR, persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu un venit redus’, conform sursei citate.
Întrebați care cred că va fi principalul câștig economic pe care România îl va obține în urma exploatării gazele naturale din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep, 39,5% dintre respondenți aleg crearea de locuri de muncă, 27,3% creșterea veniturilor la bugetul de stat (taxe, impozite), 13,2% stimularea investițiilor, iar 7,6% dezvoltarea rețelelor de transport al gazelor. Circa 1,1% menționează alt beneficiu, pe când 5% dintre respondenți cred că nu va aduce niciun beneficiu. Aproximativ 5,5% nu știu/nu pot aprecia, iar 0,8% nu răspund.


‘Sunt de părere că principalul câștig va fi crearea de locuri de muncă mai ales: votanții PSD și PNL, femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din rural, cei cu un venit mai redus. Cred că principalul câștig economic va fi creșterea veniturilor la bugetul de stat (taxe, impozite) în special: votanții USR, persoanele sub 30 de ani, locuitorii din București. Votanții PSD, locuitorii din urban, persoanele cu educație superioară cred într-o proporție mai mare decât restul populației că principalul câștig economic va fi stimularea investițiilor. În special votanții USR cred că dezvoltarea rețelelor de transport al gazelor va fi principalul câștig economic’, mai arată sondajul.
În condițiile în care UE vrea să implementeze un mecanism de întrajutorare cu gaze naturale între statele membre în cazul unei urgențe/crize, 78,6% dintre români spun că ar fi de acord ca România să importe gaze naturale dacă va avea nevoie, față de 59,6% în noiembrie 2022. Circa 18,6% se opun unei astfel de idei, față de 38,7% în noiembrie 2022, iar 2,9% nu știu sau nu răspund.
Aproximativ 77,7% dintre respondenți sunt de acord cu acest mecanism și în cazul în care România ar trebui să ajute cu gaze naturale alte țări membre în situații de urgență, pe când 20,5% nu sunt de acord, iar 1,8% nu știu sau nu răspund.


Pe de altă parte, 60,3% dintre români sunt de acord ca, începând cu 2027, Republicii Moldova să îi fie furnizate, contra cost, o parte din gazele extrase din Marea Neagră, în timp ce 35,4% sunt împotriva, iar 4,3% nu știu sau nu răspund.
Sondajul mai arată că 53,4% dintre cei chestionați sunt de acord ca România să ajute Ucraina cu energie în caz de criză/urgență, în contextul atacurilor din partea Rusiei, când Ucraina are frecvent probleme cu alimentarea cu energie (gaze și electricitate), 43,1% sunt împotrivă, iar 3,5% nu știu sau nu răspund.


Întrebați care este principala cauză pentru majorarea prețurilor la energie electrică, 42,8% dintre români indică deciziile greșite luate de autoritățile din România, 27,3% dorința companiilor din România de a obține profituri mai mari, 11,1% inflația generală, 6,7% evoluția prețurilor de pe plan internațional, 6,1% nivelul taxelor/redevențele, iar 0,8% condițiile meteo, respectiv vânt mai slab, precipitații mai puține. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,2%, mai arată cercetarea.

Barometrul de securitate energetică, ajuns la a cincea ediție, este un instrument ce își propune să măsoare percepții, atitudini și viziuni legate de politica energetică, analizate în tabloul mai amplu al relațiilor internaționale și al presiunilor economico-sociale interne.
Sondajul a fost realizat în perioada 29 septembrie – 7 octombrie 2025, la comanda Strategic Thinking Group, iar rezultatele au fost prezentate de Remus Ștefureac, directorul general INSCOP Research.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 2,95%, la un grad de încredere de 95%, precizează sursa citată. AGERPRES