Ministerul Finanțelor a publicat, în dezbatere publică, proiectul de OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, cunoscută și ca „ordonanța trenuleț”.

Aceasta prevede măsurile de înghețare, la nivelul lunii noiembrie, a salariilor bugetarilor, pensiilor, eliminarea primelor primite de angajații de la stat și reducerea unor cheltuieli publice. Totodată, crește impozitul pe dividende la 10%, de la 8% cât este în prezent. Pragul la microîntreprinderi scade la 250.000 euro în 2025 și la 100.000 de euro începând cu 1 ianuarie 2026. În prezent, pragul este de 500.000 de euro.

Impozit pe dividende mărit la 10%

„Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul”.

De asemenea, autoritățile care încasează taxe și tarife trebuie să le majoreze pe acestea cu cel puțin rata inflației.

Guvernul Ciolacu reintroduce ”taxa pe stâlp”

De asemenea, se introduce și un impozit suplimentar pentru construcțiile considerate speciale, de 1,5%, aplicabil cu data de 31 decembrie. Aceste construcții includ centralele hidroelectrice, centralele termoelectrice, centralele nuclearo-electrice, stațiile și posturile de transformare, stațiile de conexiuni electrice, sondele de țiței, sondele de gaze naturale, sondele de sare, dar și altele. Guvernul Ciolacu reintroduce astfel celebra ”taxă pe stâlp” inventată de guvernul Ponta în 2014 și care fusese eliminată în 2017.

De asemenea, anul viitor cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna noiembrie 2024, la fel ca şi valoarea lunară a indemnizaţiei de hrană.

Munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie, de conducere şi de înalţi funcţionari publici, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se compensează numai cu timp liber corespunzător acestora.

“Ordonatorii de credite au obligaţia de a dispune măsuri pentru asigurarea cu prioritate a timpului liber corespunzător muncii suplimentare prestate, în condiţiile legii, fără afectarea gradului de eficienţă a misiunilor. Plata majorării se efectuează cu aprobarea eşalonului ierarhic superior, pe baza unui raport justificativ al ordonatorului de credite sau, după caz, al comandatului/şefului unităţii la nivelul căruia s-a prestat munca suplimentară, în care sunt prezentate motivele pentru care nu a fost posibilă acordarea timpului liber corespunzător”, se menţionează în proiect.

Acesta mai prevede că pentru personalul din instituţiile şi autorităţile publice, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu beneficiază la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu de compensarea în bani a concediilor neefectuate.

În ceea ce priveşte voucherele de vacanţă, instituţiile publice le pot acorda în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, personalului ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 de lei. Voucherele de vacanţă emise în cursul anului 2025 se utilizează pentru plata a cel mult 50% din contravaloarea pachetelor de servicii turistice achiziţionate, respectiv 800 de lei pentru achiziţionarea de pachete de servicii turistice în valoare de cel puţin 1.600 lei.

Proiectul mai prevede că, în 2025, numărul maxim de posturi care se finanţează din fonduri publice, pentru instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, se stabileşte de către ordonatorii de credite astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condiţiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

“Dacă în cursul exerciţiului bugetar intervin evenimente care conduc la majorarea cheltuielilor de personal aprobate prin buget, ordonatorii de credite dispun măsurile necesare în vederea încadrării în bugetul aprobat, în condiţiile legii, recurgând dar fără a se limita la măsurile prevăzute la art. 18 alin. (5) şi (6) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, subliniază sursa citată.

Ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante se suspendă începând cu 1 ianuarie 2025, cu excepţia posturilor unice vacante (acel post ale cărui atribuţii, prin conţinutul şi natura lor, sau responsabilităţi stabilite nu se regăsesc într-o altă componentă organizatorică, ori un post dintre posturile aflate în compartimentele în care există numai posturi vacante).