Noile contracte pentru furnizarea energiei se fac la preţuri mult mai mari, iar aceste costuri reprezintă o povară suplimentară pentru firme, care fac deja faţă tot mai greu creşterii costurilor pentru materiile prime şi transport.
Este de la sine înţeles că efectele cumulate ale creşterii preţurilor energiei afectează cel mai grav sectorul IMM-urilor, pilonul de bază al industriei şi economiei germane.
Ce se întâmplă când scade oferta iar cererea continuă să fie stimulată prin diverse programe guvernamentale?
Nu ar trebui ca preţurile să scadă, astfel încât să fie îndeplinită promisiunea băncilor centrale privind inflaţia tranzitorie, conform unei teorii economice progresiste construite în afara realităţii? Sau preţurile vor creşte în ciuda dorinţelor planificatorilor centrali şi a diferitelor programe de plafonare izvorâte din pandemia de analfabetism economic care bântuie mai ales prin cancelariile europene?
Explozia preţurilor energiei afectează puternic şi companiile mari din Europa, iar spectrul unei dezindustrializări accelerate este tot mai ameninţător.