Indicatorul de încredere a mediului de afaceri din România, publicat în fiecare lună de Comisia Europeană (Economic Sentiment Indicator – ESI), a crescut în martie în ciuda războiului din Ucraina şi a scăderii generale a încrederii în statele din zona euro. Astfel, indicatorul Comisiei pentru România a înregistrat o valoare de 102,1 puncte în luna martie, peste media pe termen lung a ESI şi în creştere lunară de la valoarea de 101,2 puncte înregistrată în ianuarie şi februarie.

Potrivit analiştilor BCR Cercetare, saltul din martie al ESI a avut la bază îmbunătăţirea sentimentului managerilor din sectorul de servicii. În acelaşi timp, încrederea managerilor din sectorul manufacturier, de construcţii şi comerţ retail (comerţ cu amănuntul) a scăzut în luna martie.

„Datele pentru primul trimestru arată că valoarea medie a ESI a crescut la 101,5 puncte vs. 100,6 puncte în trimestrul patru din 2021. Impactul războiului din Ucraina este probabil să înceapă să devină vizibil în următoarele luni şi ne aşteptăm ca ratele de creştere pentru primele două trimestre din 2022 să fie semnificativ mai slabe decât înainte de conflict”, comentează Eugen Sinca, analist BCR.

Potrivit acestuia, economia României ar trebui să-şi revină puternic în a doua jumătate a acestui an, în acest scenariu fiind inclusă o detensionare a conflictului şi a problemelor de lanţurile de aprovizionare globale.

„Estimarea noastră de creştere este de 2,8% în 2022, revizuită recent în jos de la 3,2%. Dacă tensiunile geopolitice se atenuează, economia ar putea creşte cu 5,7% în 2023”, mai afirmă Sinca.

În ianuarie, ESI a scăzut cu 1,3 puncte, de la 102,5 puncte în decembrie. Valoarea din octombrie şi noiembrie a ESI a fost de asemenea sub media pe termen lung de 100 de puncte, economia fiind lovită foarte puternic de valul extrem de sever de Covid-19 din ultimele 3 luni ale lui 2021, care au fost, de altfel, marcate de o criză politică majoră.

Economia României a stagnat în a doua jumătate a lui 2021, timp în care inflaţia a accelerat puternic. Scăderea ESI în perioada august-noiembrie a indicat această dinamică slabă a economiei comparativ cu lunile de primăvară şi vară 2021, când economia României şi-a atins viteza maximă de creştere ca urmare a eliminării restricţiilor şi manifestării consumului reprimat din perioada de vârf a restricţiilor.

Valul al patrulea al pandemiei extrem de puternic a afectat activitatea în economie, iar în trimestrul al treilea economia (PIB) a înregistrat o dinamică pozitivă de doar 0,4% în ritm trimestrial, în mare parte datorită contribuţiei pozitive semnificative a agriculturii. În trimestrul al patrulea, activitatea a fost de asemenea sub potenţial, în decembrie înregistrându-se o scădere economică de 0,1%.

Primul trimestru din 2022 a avut până acum date economice (ianuarie şi februarie) care au surprins pozitiv, producţia industrială şi construcţiile marcând un început de an 2022 puternic. Economiştii anticipează o creştere economică trimestrială de +0,2% în primul trimestru din acest an prin care s-ar evita o recesiune tehnică.

BNR afirma recent la rândul său că evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o uşoară revenire a activităţii economice în primul trimestru din 2022, însă această revenire este catalogată drept „probabil temporară”. Potrivit BNR, această dinamică implică „descreşterea dinamicii anuale a PIB şi în acest interval, pe fondul continuării manifestării unui efect de bază”. În trimestrul al patrulea din 2021, dinamica anuală a PIB a scăzut la 2,4% de la 6,9% în trimestrul trei din 2021.