„În momentul de față, cele mai mari pericole pentru economia românească vin din procesul de reglementare, iar asta nu are nimic de a face cu libertatea economică și progresul”. Aceasta este una dintre declarațiile oferite de Gabriel Biriş, avocat specializat în fiscalitate, în cadrul dezbaterii digitale CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, cu titlul „Despre libertate economică, suprataxare și economie de piață”.
Unul dintre subiectele dezbătute a fost reprezentat de reducerea competiției în domeniul energetic. În acest context, Gabriel Biriș a subliniat faptul că între furnizori nu mai există diferență de preț pe piață: „Atât pe energie electrică, cât și pe gaze naturale marjele furnizorilor au fost fixate. Acum este o marje fixă de 73 de lei la energie electrică și 15 de lei la gaze naturale. Am observat că a scăzut competiția, s-a redus apetitul furnizorilor de a lua clienți. Numărul de furnizori care vând energie către consumatorii casnici a scăzut cu 40%.”
Suprataxarea și impactul asupra companiilor
În continuare, avocatul specializat în fiscalitate, a prezentat impactul real al suprataxării companiilor: „Începând de anul trecut companiile cu o cifră de afaceri peste 50 de milioane de euro (în anul anterior) datorează un impozit pe profit minim de 1% din cifra de afaceri. Dacă te încadrezi peste 6,25% nu ești afectat. Imensa majoritate a companiilor cu cifra de afaceri peste 50 de milioane sunt sub 6,25%, vorbim de peste două treimi din numărul total de companii.”
„Dacă ai marja între 1% și 6,25% îți crește foarte mult cota de impunere. Dacă ai 1% se face 100% impozitul pe profit, prin urmare statul îți ia tot profitul și scade liniar până la 6,25%. Între 0-1%, în situația asta se află companiile mari, impozitul te trimite în poziție de pierdere, deoarece este mai mare decât profitul. Dacă deja ești pe pierdere, impozitul acesta te afundă în probleme, deoarece trebuie să datorezi impozit de 1% pe venituri chiar dacă tu ai avut pierdere”.
Gabriel Biriș a prezentat câteva aspecte ale raportului privind situația macroeconomică pe 2025 și prognoza pentru perioada 2026-2028, documentul bază pentru legile bugetului de stat, precizând faptul că acesta prezintă riscuri pentru România. „67% dintre companiile industriei prelucrătoare sunt afectate; din numărul total de companii, 15-16% sunt deja pe pierdere. În industria auto, din 50 de companii, 42 sunt afectate și cred că 10-12% sunt deja pe pierdere”.
„Efectul de contagiune prezentat în cadrul raportului, înseamnă că inclusiv problemele industriei prelucrătoare europeane afectează România și vedem asta în cifre. În loc să ne gândim la măsuri care să ajute la redresare, ne trimitem industria prelucrătoare în groapă.”
„Este absolut incredibil cât de jos a ajuns nivelul și calitatea reglementării fiscale.”
Gabriel Biriș a vorbit și despre conferința pe tema aderării României la OECD (Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică), menționând faptul că aderarea ar fi benefică, deoarece prezintă anumite principii, precum evitarea dublei taxări: „Noi avem triplă taxare. Am limitat deductibilitatea dobânzilor pentru companiile românești la un milion de euro, asta înseamnă undeva în jur de 13 milioane linie de finanțare, ceea ce nu-i mare lucru pentru o companie care are producție sau care face investiții. Limitarea a fost introdusă în urma unei directive care se numește anti-tax avoidance.”
„În ce constă anti-tax avoidance dacă dobânda mai mare de un milion este plătită de o companie românească unei bănci românești? Avem o cheltuială nedeductibilă pentru debitor și avem un venit impozabil pentru creditor, pentru bancă. În plus banca mai plătește 2% din toată dobânda cu impozitul acesta specific. Cred că în momentul de față, cele mai mari pericole pentru economia românească vin din procesul de reglementare, iar asta nu are nimic de a face cu libertatea economică și progresul.”
Gabriel Biriș a tras un semnal de alarmă, subliniind importanța transparenței și comunicării în administrația publică: „Nu trebuie să ne descurajăm și să nu continuăm să arătăm greșelile. Trebuie să ajungem să creăm o cale de comunicare cu decidenții politici, care pare că s-au rupt de noi. Nu înțeleg că trebuie să le fie bine și companiilor, ca să putem să creștem împreună.”
„Noi ne arătăm toată disponibilitatea, punem la dispoziție gratuit, know-how-ul nostru, investim timp, energie, ca să fie bine și la sfârșit vedem că fac cu totul altceva. Este clar că suntem pe o direcție greșită. Nu mai există dialog”, a concluzionat avocatul specializat în fiscalitate.