Ministerul Energiei a reuşit să promoveze pe 21 noiembrie, în Guvern, după aproximativ un an de consultări, de muncă voluntară, Strategia energetică a României până în 2035, cu perspectiva anului 2050, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„Sunt zile bune pentru sectorul energetic românesc pentru că reuşim să îndeplinim obiectivele pe care ni le-am propus, dintre cele mai ambiţioase. Dacă vinerea trecută am semnat contractele pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, care din 2032 încolo vor alimenta peste 7 milioane de gospodării din ţara aceasta, dacă ieri am semnat acordul cu Lockheed Martin pentru producţia de baterii la Oradea, în colaborare cu fabrica locală Sinteza SA, iată că astăzi reuşim să adoptăm în Guvernul României, prima dată după 17 ani, Strategia Energetică a României. A fost, de fapt, şi o menţiune cu roşu a Curţii de Conturi că România nu avea strategie în domeniul energetic de nişte ani de zile. (…) Mă bucur că, după un an de zile aproximativ de consultări, de muncă voluntară, Ministerul Energiei a reuşit să promoveze astăzi, în Guvern, Strategia Energetică a României până în 2035, cu perspectiva anului 2050. Remarc faptul că, în ultimii ani, au existat multiple demersuri de adoptare a unei noi strategii. Au fost inclusiv angajaţi consultanţi. Nu s-a reuşit niciodată. E nevoie, de cele mai multe ori, de o mână de oameni care vor să lase ceva în urma lor pentru a schimba lucrurile şi pentru a da această viziune de care energia României de mâine are nevoie”, a menţionat ministrul Energiei, la finalul şedinţei de Guvern.
Potrivit acestuia, România are nevoie de energie sigură, energie competitivă şi accesibilă românilor şi companiilor româneşti, de energie curată. „Strategia energetică a României este următoarea: avem nevoie de energie sigură, avem nevoie de energie competitivă şi accesibilă românilor şi companiilor româneşti, avem nevoie de energie curată. În această ordine de priorităţi, tranziţia energetică pentru a păstra securitatea energetică a ţării înseamnă trecerea treptată de la grupuri pe cărbune la grupuri pe gaz, mai puţin poluante – şi pe termen mediu şi lung, de la grupuri pe gaz la energie nucleară. Aşadar, acestea sunt priorităţile majore. Sunt şase obiective strategice, probabil le puteţi anticipa: securitate energetică, eficienţă energetică, acces fizic la energie pentru toţi consumatorii, accesibilitate financiară şi competitivitate economică, deci inclusiv finalizarea procesului de electrificare a României. Noi, în ultima perioadă, am reuşit prin forţe proprii, cu sprijinul Asociaţiei Energia Inteligentă, să electrificăm case din zona Munţilor Apuseni, care nu avuseseră niciodată acces la energie electrică”, a adăugat Burduja.
Șase direcții pentru dezvoltarea sectorului
Strategia Energetică Naţională stabileşte şase direcţii clare pentru dezvoltarea sectorului, respectiv securitate energetică, energie curată, eficienţă energetică, accesibilitate şi competitivitate economică, pieţe eficiente, inovare şi digitalizare, se menţionează într-un comunicat al Ministerului Energiei.
„Aceste obiective sunt ghidate de principii clare, precum prioritizarea securităţii de aprovizionare, dezvoltarea economiei circulare şi atingerea neutralităţii climatice până în 2050. Prin adoptarea acestei strategii, România demonstrează un angajament clar faţă de un viitor energetic sigur, accesibil şi curat. Este un pas important pentru transformarea sectorului energetic într-un pilon de dezvoltare economică şi un factor de stabilitate regională”, se precizează în comunicat.
Potrivit documentului, România îşi asumă protejarea infrastructurii critice, reducerea dependenţei de importuri prin utilizarea resurselor proprii şi digitalizarea sectorului. Totodată, securitatea energetică a României include sprijinirea Republicii Moldova.
A doua direcţie vizează asigurarea celor mai mici preţuri posibile pentru consumatori, atât casnici cât şi industriali, prevenind sărăcia energetică şi sprijinind competitivitatea economică. Conform reprezentanţilor ministerului, România continuă să fie un lider european în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, menţinând un echilibru între securitate, preţuri accesibile şi tranziţia verde, aceasta fiind a treia direcţie.
„România se confruntă cu presiuni globale şi regionale, inclusiv fluctuaţii de piaţă, schimbări climatice şi efectele războiului din Ucraina. Strategia oferă soluţii prin investiţii în tehnologii moderne, consolidarea lanţului de aprovizionare, digitalizare şi inovare. Documentul este rezultatul unui an de muncă intensă a experţilor din Ministerul Energiei, alături de companii, instituţii publice, societatea civilă şi membri ai Consiliului Onorific pentru Energie. Spre deosebire de încercările anterioare, Strategia nu a implicat consultanţă externă şi nu a generat costuri suplimentare pentru bugetul public”, se mai arată în comunicat. AGERPRES