România a ajuns să importe anul trecut aproape 30% din necesarul său de consum de gaze, cantităţile aduse de peste graniţe, 3,56 de miliarde de metri cubi, fiind egale cu cele pe care le-a mai extras OMV Petrom, după o scădere dramatică a producţiei. În faţa unei volatilităţi fără precedent a preţului gazului pe fondul atacului Rusiei asupra Ucrainei, România stă în continuare cu rezervele din Marea Neagră neatinse şi cu cele de pe uscat neexploatate.

Preţul gazului se tranzacţiona săptămâna trecută la bursa de la Viena, la CEGH, cu aproape 105 euro pe MWh (1.260 de dolari pe mia de metri cubi), în uşoară calmare faţă de pragul de 126 de euro pe MWh (1.520 dolari/mia de metri cubi) atins pe 24 februarie, ziua în care Rusia a declanşat atacul asupra Ucrainei. Pe 23 februarie, de exemplu, gazul se tranzacţiona la un nivel de 87 de euro pe MWh (1.055 dolari pe mia de metri cubi), oricum un preţ inflamat de tensiunea deja acumulată în piaţă.

În acest moment, România, ţară cu rezerve dovedite în Marea Neagră şi cu alte zăcăminte încă neexploatate pe uscat, se expune la această volatilitate extremă ţinând blocate aceste investiţii de ani de zile.

„România nu mai are timp să aştepte. Noi trebuie să dezvoltăm resursele de gaze pe care le avem într-un ritm alert. Avem tot ce ne trebuie şi putem dezvolta din punct de vedere tehnic proiecte ca Neptun Deep (Marea Neagră)“, a spus Gabriel Comănescu, proprietarul Grup Servicii Petroliere, singurul jucător local din forajul marin şi construcţii offshore, citat de Ziarul Financiar.