Mitul independenței energetice a României pare a fi ajuns la final. Dacă nu în prezent, în mod sigur în următorii 10 ani. România a importat în prima jumătate a acestui an peste 25% din gazele naturale utilizate și aproximativ 71,5% din țițeiul consumat. Iar perspectivele sunt sumbre, potrivit gigantului britanic BP: la actualul nivel de utilizare, resursele dovedite și exploatabile comercial ale României de gaze se vor epuiza în 9,1 ani, iar cele de țiței, în 22,7 ani.
În mod sigur, însă, în aceste calcule rezervele de gaz din Marea Neagră nu au fost incluse, acestea, cel puțin până la modificarea Legii offshore, nefiind exploatabile comercial pe termen lung.
În mod sigur, însă, în aceste calcule rezervele de gaz din Marea Neagră nu au fost incluse, acestea, cel puțin până la modificarea Legii offshore, nefiind exploatabile comercial pe termen lung.
Potrivit Transgaz, în absența gazului din Neptun Deep, cel mai important zăcământ offshore, deținut de Exxon (aflat în negociere de vânzare a participației de 50% către Romgaz) și OMV Petrom, nivelul producției interne va scădea de la actualul nivel de 99,5 TWh la 83,89 TWh în 2025 și 61,9 TWh în 2030. În eventualitatea declanșării producției în Neptun Deep, după o majorare considerabilă la 148,86 TWh în 2025, în 2030 nivelul producției interne se va situa cu 15 TWh sub consumul intern prognozat, la un nivel de 117 TWh. Cu alte cuvinte, în 2030, producția internă va acoperi 88,6% din consum, iar importurile doar 11,4% în eventualitatea declanșării producției în Neptun Deep.
În caz contrar, în care gazul va rămâne pe fundul Mării Negre, în 2030, consumul intern va fi acoperit în proporție de doar 46,9% din producția autohtonă.
Citiți articolul integral pe Profit.ro