În toamna anului 2022, Germania şi-a reactivat sau, după caz, a prelungit viaţa unor termocentrale pe cărbune pentru a rezista primei ierni de criză energetică. Trebuia să facă acest lucru pentru că rămăsese fără gazele naturale importate din Rusia în timp ce îşi închidea centralele nucleare. Decizia a stârnit multe critici, dar până la urmă, arată datele think tankului de mediu londonez Ember, nu Germania a produs în acel sezon mai multă energie prin arderea cărbunelui, nici măcar Polonia, patria celui mai poluant combustibil, ci Ungaria, Italia şi Finlanda.
Germania şi Polonia au contribuit în 2021 cu jumătate la emisiile produse de centralele pe cărbune din UE. În iarna 2022-2023, termocentralele reactivate din Uniune au funcţionat la doar 27% din capacitate. Între timp, statele din UE, inclusiv Germania, au găsit noi surse de gaze, reducându-şi, unele la zero, dependenţa de gazele ruseşti, şi au acelerat înverzirea sectorului energetic. Germania, la fel ca alte state, a ţinut pregătite centralele pe cărbune şi pentru iarna 2023-2024, dar acum face ceea ce a tot amânat de doi ani – închide şapte termocentrale pe lignit.
În aprilie acestea nu vor mai funcţiona. Slovacia a încetat producţia la ultima sa centrală pe cărbune săptămâna trecută. Până în iunie, unitatea îşi va opri toate operaţiunile. În acest fel, Slovacia a devansat pentru 2024 eliminarea completă a cărbunelui din producţia de energie. Planul iniţial avea ca obiectiv anul 2030. De acum încolo, toată energia Slovaciei, o economie mică, va fi produsă de reactoare nucleare şi din surse regenerabile.