Securitatea energetică a României este legată de Marea Neagră, eforturile de investiţii în această zonă vizând atât producţia de gaze naturale, cât şi producţia de energie din surse regenerabile, în special parcuri eoliene offshore, a declarat secretarul general al Guvernului, Mircea Abrudean.
„România este deja lider regional în sectorul regenerabilelor. Ne plasăm pe locul 11 în UE în termeni de pondere a energiei regenerabile în consumul total, 17,5% din mixul nostru energetic fiind acoperit de regenerabile. Securitatea energetică a României este legată de Marea Neagră. Eforturile noastre de investiţii în Marea Neagră vizează atât producţia de gaze naturale, cât şi producţia de energie din surse regenerabile, în special parcuri eoliene offshore. Diversificarea surselor de electricitate este esenţială pentru o mai bună integrare a surselor de energie regenerabilă”, a spus Abrudean la a patra reuniune ministerială referitoare la Acordul între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi.
El a subliniat că proiectul cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile din Marea Neagră este unul important şi va contribui la rezilienţa comună a ţărilor implicate, prin întărirea securităţii aprovizionării.
„Pentru România acesta este un proiect important. Este o cale spre înverzirea sistemului nostru energetic şi întărirea legăturilor peste Marea Neagră. Este contribuţia noastră pentru crearea unui nou coridor pentru energia verde între Uniunea Europeană şi vecinii noştri din sudul Caucazului, este o bună ilustrare a modului în care înţelegem rolul global al UE în termeni practici. În actualul context geopolitic, cred că proiectul cablului electric din Marea Neagră va contribui la rezilienţa noastră comună prin întărirea securităţii aprovizionării. Interconexiuni electrice mai solide vor fi benefice şi pentru Ucraina şi Republica Moldova. Sunt foarte încântat să văd că acest cablu electric din Marea Neagră ne va ajuta pe toţi să ne accelerăm tranziţia la energia curată”, a afirmat secretarul general al Guvernului.
Oficiali din România, Azerbaidjan, Georgia şi Ungaria s-au reunit pe 25 iulie, la Bucureşti, la a IV-a reuniune ministerială referitoare la Acordul între Guvernele din cele patru ţări privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi. În cadrul reuniunii s-a discutat despre statutul ratificării Acordului, cele mai noi evoluţii cu privire la Memorandumul de Întelegere care are în vedere înfiinţarea unei societăţi în comun, de tip joint venture, între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei, despre termenii de referinţă revizuiţi cu privire la producţia de energie verde etc.
Acordul între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi a fost semnat în data de 17 decembrie 2022. Acesta se fundamentează pe interesele celor patru state legate de consolidarea securităţii energetice naţionale şi regionale şi a conectivităţii în bazinul Mării Negre, diversificarea surselor de aprovizionare, valorificarea potenţialului de producere a energiei regenerabile din zona caspică şi creşterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic naţional, conform unui comunicat al Preşedinţiei.
Acordul cvadrilateral interguvernamental va oferi cadrul financiar şi tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România şi Azerbaidjan, via Georgia şi Marea Neagră, şi, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria şi restul Europei, prin sistemul european de transport.
Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, şi Republica Azerbaidjan, acesta fiind, în acelaşi timp, un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway. AGERPRES