Criza globală din sectorul energiei ar putea duce preţul petrolului la peste 100 de dolari pe baril în iarnă, pentru prima dată după 2014, ceea ce ar alimenta o criză economică mondială, atrage atenţia Bank of America.
În echivalent petrol, preţurile gazelor naturale au crescut deja de aproape două ori faţă de nivelul menţionat, iar o sporire a cererii de motorină ar putea duce cotaţia ţiţeiului într-un teritoriu similar. Bank of America avertizează că odată cu extinderea până la limită a politicii monetare şi fiscale (în contextul pandemiei), respectiv cu creşterea costurilor energiei, preţurile mai mari ale petrolului ar putea crea, la rândul lor, o criză macro.
Creşterea preţului ţiţeiului în iarnă poate fi determinată de trei factori, conform sursei: trecerea de la gaz la petrol, din cauza preţurilor ridicate ale gazelor; o creştere a consumului de ţiţei într-o iarnă rece şi o cerere mai mare din partea companiilor aeriene, pe măsură ce SUA îşi redeschid frontierele.
Analiştii Bank of America spun, conform Bloomberg: „Dacă toţi aceşti factori sunt puşi împreună, preţurile petrolului ar putea creşte şi ar duce la o a doua rundă de presiuni inflaţioniste în întreaga lume. Cu alte cuvinte, s-ar putea să fim doar la o furtună distanţă de următorul uragan macro”.
Bank of America preconizează că preţurile motorinei ar putea urca la peste 120 de dolari barilul, pe fondul stocurilor în scădere, în condiţiile în care rafinăriile au acordat prioritate producţiei de benzină în ultimele luni. Sursa menţionează că şi pieţele altor combustibili pe bază de petrol folosiţi la încălzire se confruntă deja cu o creştere, preţurile propanului din SUA fiind, spre exemplu, cele mai mari de după 2014.
Bank of America mai arată că, pe lângă vremea rece, investiţiile reduse în sectorul mărfurilor, din cauza rentabilităţii slabe, vor alimenta, de asemenea, preţurile mai mari ale petrolului, pe termen lung. „O creştere multianuală a preţurilor ţiţeiului este acum inevitabilă”, conchide Bank of America.