OMV Petrom, cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, afirmă că amendamentele adoptate miercuri de Parlamentul României, care extind taxa de solidaritate astfel încât să oblige și compania la plată, sunt „îngrijorătoare” și încalcă principiile Constituției, prin retroactivitate.

„Proiectul de lege nu este definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial. Cu toate acestea, observăm că amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Constituției României. Acest lucru este foarte îngrijorător. Planurile noastre viitoare de investiții depind, printre altele, de un regim fiscal și de reglementare previzibil. Menționăm că, în 2022, am plătit deja 20 de miliarde de lei la bugetul de stat, în creștere cu 60% față de anul precedent. Din această sumă, 2 mld lei au reprezentat taxe nou introduse anul trecut”, a transmis compania, la solicitarea Economedia.

Camera Deputaților a adoptat, pe 29 martie, un proiect de lege care extinde taxa de solidaritate, astfel încât să oblige și OMV Petrom la plată, după ce compania a anunțat anterior că nu datorează această taxă. Proiectul de lege aprobă o ordonanță de Guvern (nr. 186/2022) ce impune o contribuție de solidaritate de 60% pe „profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, conform cu un regulament european în acest sens. Această taxă se aplică companiilor care au peste 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi fabricarea produselor obţinute din rafinarea petrolului.

OMV Petrom a anunţat că se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate pentru anul fiscal 2022, motivând că sub 75% din cifra de afaceri a companiei provine din aceste sectoare.

La dezbaterea amendamentului în Comisia de Buget-Finanțe a Camerei, secretarul de stat din Ministerul Finanțelor Publice (MFP) Alin Marius Andrieș a declarat că adoptarea acestuia riscă să ducă România în procedură de infringement.
Procedura de infringement presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, ulterior, dacă părțile nu se înțeleg, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție, care poate decide amendarea țării în cauză, de obicei cu sume substanțiale.
″MFP susține forma inițială adoptată prin OUG. Considerăm că, în cazul extinderii sferei de aplicare sau al ajustării cifrei de afaceri prevăzute de Regulamentul 1854/2022, există riscul declanșării procedurii de infringement. De asemenea, considerăm că, în cazul care s-ar dori modificări semnificative, ar trebui să aibă loc o discuție preliminară cu Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală a Comisiei Europene″, a atenționat atunci oficialul din MFP, citat de ziarul Profit. Pe 29 martie, însă, în plenul Camerei Deputaților, Ministerul Finanțelor, prin același secretar de stat, a transmis că susține proiectul cu tot cu amendamentul respectiv.