Anul 2023 a venit cu două inaugurări în România în domeniul transporturilor, respectiv podul suspendat peste Dunăre de la Brăila şi Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav, dar şi cu primul tren nou cumpărat în ultimii 20 de ani de statul român.

* * *
Supranumit „Golden Gate de România”, podul peste Dunăre de la Brăila – cel mai mare pod suspendat construit vreodată în ţara noastră, al treilea ca dimensiune din Europa şi ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră – a fost inaugurat pe varianta Măcin „cu mare pompă” pe 6 iulie 2023, la ceremonie fiind prezenţi preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, dar şi comisarul european pe transporturi, Adina Vălean, obiectivul fiind unul dintre cele mai mari proiecte finanţate prin politica de coeziune.

Situat la 38 de metri deasupra apei, podul are patru benzi şi o lungime de 1.974,30 de metri, din care 1.120 de metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 de metri pe malul dinspre Brăila şi 364 de metri pe malul dinspre Tulcea. Drumul principal (Brăila – Jijila) are o lungime de 19,095 km, iar Drumul de legătură cu DN22 (Smârdan – Măcin) are o lungime de 4,328 km. Valoarea contractului, finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), a fost de 2,375 miliarde de lei cu TVA.

 

Podul suspendat peste Dunăre este proiectat să aibă o durată de viaţă de 120 ani. Varianta pe Jijila a podului era programată a fi inaugurată până la finele lui 2023, dar termenul nu a fost respectat.

* * *
La rândul său, aeroportul de la Braşov este o altă investiţie cu probleme, în condiţiile în care de acolo sunt operate doar cinci curse către două destinaţii, de câteva ori pe săptămână, de o singură companie – Wizz Air. Aceasta, după ce Dan Air şi-a mutat operaţiunile pe Aeroportul din Bacău, din 13 noiembrie, motivul principal fiind orarul de funcţionare de doar 12 ore al aeroportului, între 7:00 şi 19:00, măsură care a dus la situaţii în care pasagerii unor chartere de Antalya au fost duşi, respectiv aduşi cu autobuzele la Sibiu şi de la Bucureşti. Practic, programul redus de operare al aeroportului Braşov îl face nefezabil şi neprofitabil pentru operatorii aerieni, întrucât atât Dan Air, cât şi alţi operatori aerieni, s-au văzut nevoiţi ca să aterizeze pe alte aeroporturi întrucât cel din Braşov se închide conform programului de lucru. La aceasta s-au adăugat nemulţumirile legate de folosirea unui turn virtual de control la Arad şi lipsa dotărilor corespunzătoare pentru întreţinerea aeronavelor.
În aceste condiţii, amortizarea investiţiei totale în aeroport, de 140 de milioane de euro, se va putea realiza în câteva zeci de ani.
Aeroportul de la Braşov este singurul aeroport internaţional construit în România de la zero în ultimii 50 de ani, inaugurarea sa având loc pe 15 iunie 2023, în prezenţa preşedintelui Senatului, Nicolae Ciucă, a ministrului Dezvoltării, Adrian Veştea, a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, precum şi a altor oficialităţi. Cursa de inaugurare a primului aeroport din Braşov a fost efectuată cu o aeronavă charter TAROM, marcând astfel această premieră într-o manieră simbolică: prima companie aeriană din istoria României deschide primul aeroport internaţional din istoria Braşovului.

* * *
Primul tren nou achiziţionat de România în ultimii 20 de ani a sosit în ţară în data de 3 decembrie 2023, iar în ziua următoare a ajuns în Gara de Nord. Primul tren electric cumpărat de România în ultimii 40 de ani, garnitura Alstom Coradia Stream face parte din lotul de 37 rame electrice inter-regionale de lung parcurs contractate de Autoritatea pentru Reformă Feroviară.

Valoarea totală a contractului pentru achiziţia celor 37 unităţi electrice multiple şi serviciile de mentenanţă aferente acestora pentru o perioadă de 15 ani se ridică la un cost total de 2,42 miliarde de lei, fără TVA, iar finanţarea proiectului a fost asigurată din fonduri europene nerambursabile şi de la bugetul de stat.

Noul tren a intrat în teste statice şi dinamice, care se vor face la Făurei, deoarece acest model de tren nu a mai circulat în România. Ultimul tren electric a fost cumpărat de România în urmă cu 40 de ani.

Deşi autorităţile estimau că acesta va circula cu călători de Crăciun, acest lucru nu se va întâmpla, întrucât testele nu au fost finalizate, iar trenul nu a fost încă recepţionat. Următoarele trenuri din lotul de 37 vor sosi în România cu o întârziere de 7-8 luni, respectiv prin iulie – august 2024, cu un ritm de 3-4 garnituri/lună, astfel încât întregul lot să fie livrat în prima parte a anului 2025. După recepţie, primele trenuri din acest lot vor circula pe rutele Bucureşti – Braşov şi Bucureşti – Constanţa.

* * *

Primii kilometri de autostradă în acest an au fost daţi în folosinţă pe 21 septembrie 2023, respectiv pe A3, tronsonul Nuşfalău – Suplacu de Barcău (13,55 km), iar alţi 19 kilometri au fost inauguraţi la sfârşitul lui noiembrie, pe A0 Nord (lotul 2), însă momentan se circulă doar pe aproximativ 10 km, iar anul viitor, după asigurarea legăturii de lotul 3, A0 Nord, circulaţia va fi posibilă la profil de autostradă între DN1 şi DN2 pe 21 de km.

De asemenea, circulaţia pe 15,7 kilometri din Autostrada Transilvania, pe tronsonul Cheţani – Câmpia Turzii, a fost deschisă pe 21 decembrie, fiind a doua secţiune a autostrăzii Transilvania pe care s-a deschis circulaţia în 2023, după cei 13,55 km dintre Nuşfalău şi Suplacu de Barcău.

Pe 23 decembrie, s-a dat în trafic încă un tronson al primului drum expres din România (Craiova – Piteşti), respectiv Valea Mare – Coloneşti (tronsonul 3), cu o lungime de 31,75 km, cu 6 luni mai devreme faţă de termenul contractual, iar „undeva între Crăciun şi Anul Nou” se vor mai deschide „în mod sigur” încă 17 km din lotul 2 de pe A0 Sud, potrivit ministrului Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu.

În total, anul 2023 se închide cu aproape 100 de km de autostradă şi drum expres daţi în folosinţă, mai exact 97 de km. AGERPRES