Încasările la buget sunt peste aşteptări, ceea ce face de neînţeles faptul că Executivul nu a alocat la rectificare sumele de bani necesare pentru acoperirea costurilor cu plafonarea preţurilor la gaz şi energie electrică, afirmă directorul executiv al Concordia, Radu Burnete.
„Este de neînţeles de ce în contextul unor încasări peste aşteptări la bugetul de stat Guvernul nu alocă sumele necesare pentru acoperirea costurilor cu plafonarea preţurilor la gaz şi energie electrică. Aceste încasări vin în mare parte din impozitele şi profiturile companiilor producătoare de energie (majoritatea cu capital de stat) sau din TVA colectat peste aşteptări, ca urmare a preţurilor mari la energie. Aceşti bani trebuie întorşi la consumatori, pentru ca ei să facă faţă creşterilor de preţ. Acesta este şi mecanismul prevăzut de Guvern plin plafonarea preţurilor. Consumatorii plătesc un preţ mai mic, iar diferenţa este rambursată de stat furnizorilor de energie. Doar că statul nu-şi pune bani deoparte pentru această rambursare şi se pune în situaţia de a nu-şi putea onora datoriile”, subliniază Burnete.
El consideră că acest fapt „este nedrept şi periculos” pentru sistemul nostru energetic. „Este nedrept, pentru că furnizorii finanţează cu banii lor o măsură publică şi este normal să fie rambursaţi la timp. Este periculos pentru că furnizorii au nevoie de aceşti bani ca să cumpere energie pentru la iarnă (iar statul are deja întârzieri de luni de zile în rambursări), să facă investiţii în reţele sau în creşterea eficienţei energetice. Vorbim de zeci de miliarde de lei fără de care ei vor funcţiona aproape în regim de avarie, iar Ministerul Finanţelor alocă o sumă de câteva ori mai mică decât necesarul estimat chiar de Ministerul Energiei. Această decizie este pentru mine un mister”, a punctat directorul Concordia.
Declaraţia directorului executiv al Concordia vine în sprijinul poziţiei exprimate de Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), membru Concordia, care a semnalat, printr-un comunicat, că rectificarea bugetară este sub 25% din necesarul pentru finanţarea plafonului la energie şi expune la un risc major capacitatea de a mai funcţiona a întregului sector energetic.
Reprezentanţii ACUE subliniază că suma de 2,5 miliarde de lei prevăzută pentru Ministerul Energiei reprezintă doar 7,7% din necesarul de finanţare estimat de minister (31 de miliarde de lei) pentru acoperirea angajamentelor asumate de Guvern doar prin OUG 27/2022, până la finalul anului 2022, respectiv achitarea diferenţelor dintre preţul real al facturilor consumatorilor non-casnici şi preţul plafonat al energiei.
Totodată, suma de 7,3 miliarde lei prevăzută pentru Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru întregul capitol de „Asistenţă socială” este mult sub necesarul de finanţare estimat de Federaţia ACUE la solicitarea autorităţilor (de 8,4 miliarde lei) pentru acoperirea angajamentelor asumate de Guvern prin OUG 27/2022, până la finalul anului 2022.
„Actuala rectificare bugetară nu include sumele necesare pentru acoperirea plafoanelor de preţ asumate de statul român pentru perioada aprilie – decembrie 2022 şi expune la un risc major capacitatea de a mai funcţiona a întregului sector energetic. În contextul local şi internaţional, marcat de o creştere abruptă a preţului la energie şi de foarte multe incertitudini în ceea ce priveşte securitatea în aprovizionare, decizia de a ‘sub-bugeta’ o schemă de sprijin asumată de statul român, de care beneficiază aproximativ 90% din clienţii casnici şi non-casnici, reprezintă un risc major suplimentar care afectează grav rezilienţa întregului sector energetic”, se menţiona în comunicatul ACUE.
Reprezentanţii ACUE semnalează că, în condiţiile în care, din creşterile de preţ înregistrate în zona de producţie de energie, statul român a încasat venituri semnificative (peste 11 miliarde lei, doar din taxarea veniturilor suplimentare), propunerea de alocare a sub 25% din necesarul pentru măsurile de sprijin la clienţii finali dezechilibrează întreg sectorul energetic naţional, în contextul în care toate statele membre UE recomandă măsuri de întărire a rezilienţei acestui sector. AGERPRES