România poate avea un mix energetic complet decarbonizat în anul 2040, fără riscuri privind securitatea energetică, dacă își propune capacități instalate pe bază de gaz natural mai reduse, respectiv 3,5 GW în 2030 față de 5,5 GW obiectivul din propunerea de plan integrat energie-mediu (PNIESC), creșterea capacității de energie eoliană și a tehnologiilor de stocare, arată un studiu al Energy Policy Group (EPG).
“Investițiile asumate în prezent, în propunera de PNIESC, nu asigură un sector energetic decarbonizat la nivelul anului 2040. Mai mult, înlocuirea gazului natural cu hidrogen în anul 2035 în toate centralele (precum este menționat în STL – strategia pe termen lung,n.red.) nu este rentabilă din punct de vedere economic. Așadar, există un risc major ca România să nu-și îndeplinească ținta de reducere a emisiilor dacă investițiile asumate în capacități de gaze naturale, pregătite pentru a prelua hidrogen regenarabil, vor continua să funcționeze pe bază de combustibili fosili din motive economice”, arată studiul.
Creșterea obiectivelor privind energia eoliană, la 17,7 GW onshore și 7,3 GW offshore în 2040, față de 13,1 GW în total în cadrul propunerii PNIESC, poate contribui la decarbonizarea completă a sectorului energetic până în 2040. România pare să aibă un avantaj competitiv în producerea energiei eoliene la nivel regional, investițiile în această tehnologie în Ungaria și Bulgaria având premise limitate. Totodată, valoarea de piață a energiei eoliene este mai mare decât cea a energiei solare pentru toți anii din cadrul modelării.