Sursele eoliene şi solare au generat a cincea parte (22,28%) din electricitatea din Uniunea Europeană, în 2022, depăşind pentru prima dată gazele naturale (19,91%), într-un sector dominat de nuclear şi energie hidro (32,04%), conform datelor publicate de think tank-ul Ember Energy.
„Europa a evitat ce era mai rău din criza energetică”, a subliniat într-un comunicat responsabilul cu data insight de la Ember, Dave Jones, care a adăugat că şocurile din 2022 au cauzat un mic avans în producţia de electricitate pe bază de cărbune, dar un enorm impuls pentru regenerabile, motiv pentru care „orice teamă legată de o revenire a cărbunelui deja a murit”.
În pofida faptului că această criză energetică a revitalizat producţia pe bază de cărbune, creşterea utilizării acestui combustibil fosil pentru producerea de electricitate a fost de numai 1,5 puncte comparativ cu anul anterior, până la 15,99% din energia electrică produsă în blocul comunitar, şi cu o tendinţă de scădere de 6% în ultimele patru luni din 2022.
De fapt, cele 26 de centrale pe cărbune puse în situaţia de urgenţă au funcţionat la o medie de 18% din capacitate şi s-a utilizat doar o treime din cele 22 de milioane de tone adiţionale de cărbune importate de UE anul trecut.
Însă, emisiile de dioxid de carbon din generarea de energie electrică în Uniunea Europeană s-au majorat cu 3,9% (26 milioane tone CO2), cu cele mai mari creşteri înregistrate în Germania (13 milioane tone CO2, +6,1 %), Spania (7,6 milioane tone CO2, +19%), Italia (6,9 milioane tone CO2, +9.3%) şi Bulgaria (4,7 milioane tone CO2, + 23%), dar în scădere în Polonia, al doilea mare emitent din UE (minus 3,7 milioane tone CO2, -2,9 %).
Pe de altă parte, producţia solară a avut un avans de 24% în 2022 şi cea eoliană de 33% în UE şi au dus la economii de 10 miliarde euro din înlocuirea gazelor naturale, conform Ember.
Douăzeci din cele 27 de state membre şi-au bătut propriile recorduri, printre acestea numărându-se şi Spania, datorită atât măsurilor politice, cât şi cetăţenilor, care şi-au instalat panouri solare pe acoperişuri.
Ţara cu cea mai mare producţie de energie solară a fost în 2022 Olanda (14%), care a preluat conducerea de la Spania (12%). Spania se situa pe primul loc în topul UE în ceea ce priveşte noile capacităţi instalate (+21%), dar Ţările de Jos au dublat această rată (51%).
Totodată, în 2022, cererea de electricitate s-a redus cu 7% comparativ cu anul anterior şi cu 8,5% în ultimul trimestru al unui an în care UE s-a confruntat cu „o triplă criză” în sector: puternica scădere a livrărilor de gaze din Rusia şi nişte niveluri istoric scăzute de energie nucleară (din cauza blocării unei părţi din parcul atomic al Franţei) şi hidro (din cauza meteorologice).
Blocajul din sectorul nuclear din Franţa, care în 2022 a trecut de la exportator la importator net de energie electrică pe relaţia cu Germania, Spania şi Marea Britanie, a evidenţiat „cât de importante sunt interconexiunile pentru a asigura securitatea aprovizionării”.
Această circumstanţă explică, potrivit Ember, creşterea cererii de gaze pentru generarea de electricitate în Spania (22%) şi Franţa (29%), care „probabil că nu s-ar fi majorat dacă nu ar fi fost marile pierderi în ceea ce priveşte energia nucleară din Franţa, care au avut ca rezultat exporturi mai mici în Spania”.
Sectorul de energie din cele două ţări a avut, de asemenea, de suferit din cauza celei mai grave secete înregistrate în ultimii 500 de ani în Europa, care a diminuat generarea de energie hidro cu 23% în Franţa şi cu 37% în Spania.
La nivelul UE, producţia pe bază de gaze a crescut cu 0,8% şi cea pe bază de combustibili fosili cu 3%.
Producţia pe bază de combustibili fosili ar putea creşte cu 20% în 2023 şi, „cu sprijinul adecvat, energia solară ar putea să atingă noi recorduri”, a estimat CEO-ul patronatului comunitar din domeniu, Solar Power Europe, Walburga Hemetsberger.
Ember preconizează că în viitor cărbunele va pierde din importanţă şi gazele, care se aşteaptă să fie mai scumpe decât cărbunele, „cel puţin până în 2025”, vor înregistra o scădere şi mai mare ca urmare a avansului producţiei eoliene şi solare şi graţie revenirii producţiei hidro şi nucleare franceze.
„Aceasta demonstrează că reducerea cererii, împreună cu o creştere semnificativă a producţiei eoliene şi solare, pot duce la înlocuirea combustibililor fosili în sectorul energiei electrice. Nu trebuia să fie necesară o criză a gazelor pentru a înţelege asta şi a acţiona în consecinţă”, a declarat coordonatoarea politicilor energetice din cadrul Climate Action, Elif Gunduzyeli.
Responsabilul patronatului european WindEurope, Giles Dickson, a salutat aceste date, dar a semnalat că „mai este mult de făcut” pentru a atinge obiectivele din sectorul regenerabilelor şi a cerut o politică industrială bazată pe energii curate şi „redesenarea” corect a pieţei de electricitate. AGERPRES