Unul din 4 angajați români ia în calcul schimbarea locului de muncă în următoarele 3 luni, principalele motive fiind lipsa siguranței psihologice, menționată de 60% dintre ei, și un grad scăzut de reziliență, indicat de 48% dintre angajați, potrivit unui studiu realizat de Pluxee România.

Reziliența la locul de muncă este direct corelată cu nivelul de satisfacție: 80% dintre angajații cu reziliență ridicată au declarat că sunt mulțumiți de actualul loc de muncă.

Doar 1 din 2 angajați declară că lucrează într-un mediu care susține siguranța psihologică și doar 1 din 4 consideră că greșelile sunt tratate ca oportunități de învățare la locul lor de muncă, stimulând inovația și progresul.

Preocuparea organizațiilor pentru creșterea rezilienței si siguranței psihologice în rândul angajaților poate reduce de 2 ori, respectiv de 7 ori intenția lor de a părăsi compania.

Studiul este reprezentativ național pentru populația din România, eșantionul care a stat la baza acestei cercetări incluzând peste 1.000 de angajați care lucrează în companii private din mediul urban.

Conform studiului, un sfert dintre angajații români (26%) ia în considerare în mod serios schimbarea locului de muncă în următoarele 3 luni. Dintre cei care intenționează să facă această schimbare, 60% spun că nu se simt în siguranță la actualul job, iar 48% afirmă că au un nivel scăzut de reziliență în fața stresului și a provocărilor de zi cu zi.

„Într-un climat economic și social caracterizat de transformări accelerate, incertitudine și presiune continuă, capacitatea organizațiilor de a cultiva reziliența în rândul angajaților devine esențială. Mai mult decât o trăsătură individuală, dezvoltarea rezilienței ar trebui să devină o prioritate strategică pentru organizațiile care își doresc să facă performanță pe termen lung. Datele arată că reziliența și siguranța psihologică la locul de muncă pot reduce de 2 ori, respectiv de 7 ori fluctuația de personal. Așadar, prin tot ceea ce facem la Pluxee, punem la dispoziția angajatorilor din România un ecosistem complex de soluții inovatoare care să le permită să se preocupe de starea de bine a angajaților și, automat, să crească gradul de retenție. Ca partener pentru peste 35.000 de companii din România, misiunea Pluxee este aceea de a-și ajuta clienții să îmbunătățească satisfacția angajaților și să creeze medii de lucru în care oamenii se simt în siguranță, sunt motivați și pregătiți să facă față schimbărilor”, a declarat Gabor Olajos, Country Managing Director, Pluxee România și Bulgaria.

Reziliența – un factor cheie pentru retenția angajaților

Doar 1 din 3 angajați (32%) din mediul privat din România se simte foarte pregătit să facă față schimbărilor sau situațiilor neprevăzute la locul de muncă. În timp ce 8 din 10 respondenți au afirmat că mediul economic lipsit de predictibilitate le poate amenința locul de muncă, 7 din 10 angajați români au declarat că asistă la schimbări mari sau medii în organizațiile în care lucrează în contextul digitalizării și al automatizării.

Pe baza autoevaluării respondenților, studiul a calculat un scor mediu de reziliență de 82 din 100. Acest nivel este considerabil mai scăzut în rândul tinerilor, unde atinge 79, al angajaților din regiunea Moldovei, tot cu un scor de 79, respectiv al celor cu mai puțin de un an vechime într-o organizație, care înregistrează un scor de 78. Cel mai scăzut nivel se regăsește în companiile care nu se preocupă de sănătatea psihologică a angajaților, unde scorul coboară la doar 75.

Sondajul arată și o corelație clară între reziliență și satisfacția profesională: 80% dintre angajații cu un nivel foarte ridicat de reziliență sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de locul de muncă, în timp ce 65% dintre cei cu reziliență scăzută se simt nemulțumiți în raport cu actualul loc de muncă. În plus, reziliența angajaților crește în mod constant în primii zece ani petrecuți în companie, după care tinde să se plafoneze. De asemenea, persoanele care conduc echipe au o reziliență mai mare față de cele care nu au subordonați.

Siguranța psihologică a angajaților, un aspect care influențează nivelul de implicare la locul de muncă

Doar jumătate dintre angajații români declară că lucrează într-un mediu în care companiile se ocupă în mod activ de siguranța emoțională și mintală a acestora. Siguranța psihologică, definită prin libertatea de a exprima idei, de a greși fără teama de repercusiuni și de a simți că angajatul face parte dintr-o echipă unde se simte apreciat, este un concept prea puțin integrat în cultura organizațională a companiilor din România.

Doar 1 din 4 angajați percepe greșelile ca oportunități de învățare și inovație în organizația din care face parte. Totodată, doar 1 din 3 respondenți consideră că este ascultat și încurajat de conducere atunci când are opinii diferite.

Exact ca în cazul rezilienței, corelația dintre siguranță și satisfacție este la fel de puternică: 9 din 10 angajați care se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de locul de muncă se simt și în siguranță din punct de vedere psihologic.

Volumul de muncă ridicat – un factor de presiune suplimentară pentru angajații din România

Unul dintre factorii care influențează în mod direct echilibrul emoțional, nivelul de motivație și starea generală de bine a angajaților este volumul de muncă. Datele studiului arată că 6 din 10 angajați din România efectuează în mod constant ore suplimentare, în timp ce 2 din 10 lucrează săptămânal peste cinci ore în plus față de programul standard.

Această realitate evidențiază presiunea tot mai ridicată resimțită de forța de muncă activă și accentuează nevoia urgentă de implementare a unor măsuri care să sprijine sănătatea mintală, să ofere un grad mai mare de flexibilitate organizațională și să asigure recunoașterea adecvată a efortului depus de angajați. În lipsa acestor soluții, riscul de epuizare profesională și scădere a implicării devine din ce în ce mai pronunțat.

Studiul a fost realizat de Frappe Digital pentru Pluxee Romania, pe un eșantion reprezentativ de 1.058 angajați din companii private din mediul urban. Datele au fost culese online, în perioada 29-30 mai, 2025. Eroarea de eșantionare este de +/-3% în condițiile unui interval de încredere de 95%.